Test drept penal, partea generală II (3)
01. După executarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru un furt, autorul comite o infracţiune intenţionată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 1 an, alternativ cu amenda. În acest caz, suntem în prezenţa:
a) pluralităţii intermediare;
b) unei pluralităţi de infracţiuni nereglementate legal;
c) recidivei postexecutorii.
Soluţie: b)
02. Constituie circumstanţe personale subiective:
a) motivul care l-a determinat pe autor să acţioneze;
b) imposibilitatea victimei de a se apăra;
c) calitatea de funcţionar a autorului.
Soluţie: nimic
03. Instigarea nu este posibilă în cazul unei infracţiuni:
a) cu autor unic;
b) de omor;
c) omisive proprii.
Soluţie: nimic
04. Aflat în executarea unei pedepse de 1 an pentru o infracţiune intenţionată, inculpatul sustrage arma unui gardian cu ajutorul căreia apoi evadează. În acest caz:
a) există un concurs real simplu între infracţiunea de furt şi cea de evadare;
b) între infracţiunea de furt şi cea de evadare există o pluralitate intermediară;
c) infracţiunea de furt şi, respectiv, cea de evadare se află în stare de recidivă postcondamnatorie cu infracţiunea în a cărei executare se găsea autorul.
Soluţie: c)
05. Inculpatul a comis trei infracţiuni concurente, pentru care s-au stabilit pedepse cu închisoarea de 7 ani şi 3 ani şi cu amenda de 10000 lei. În acest caz, va fi legal stabilită o pedeapsă rezultantă de:
a) 6 ani şi 250 lei;
b) 7 ani şi 50 lei;
c) 10 ani şi 10000 lei.
Soluţie: c)
06. Constituie diferenţe între infracţiunea progresivă şi concursul ideal de infracţiuni:
a) forma de vinovăţie incidentă;
b) sistemul sancţionator aplicabil;
c) faptul că infracţiunea progresivă presupune comiterea a două acţiuni de către agent.
Soluţie: b)
07. Infracţiunea complexă:
a) este o cauză de agravare facultativă a pedepsei;
b) se poate comite cu orice formă de vinovăţie;
c) nu poate fi comisă niciodată în formă continuată.
Răspuns: c)
08. Constituie asemănări între infracţiunea de obicei şi cea continuată:
a) comiterea actelor sau acţiunilor la diferite intervale de timp;
b) irelevanţa penală a unui act sau a unei acţiuni, privite în mod izolat;
c) necesitatea existenţei unităţii de subiect activ şi pasiv.
Soluţie: a), c)
09. Enumeraţi 2 asemănări şi 2 deosebiri între infracţiunea continuată şi concursul ideal omogen de infracţiuni.
Răspuns:
Asemănări:
a) Tratamentul sancţionator este acelaşi.
b) Omogenitatea juridică domină atât acţiunile sau inacţiunile infracţiunii continuate, cât şi infracţiunile izvorâte din acţiunea sau inacţiunea concursului ideal omogen.
Deosebiri:
a) Infracţiunea continuată presupune că mai multe acţiuni sau inacţiuni alcătuiesc o singură infracţiune. Concursul ideal omogen de infracţiuni presupune că o singură acţiune sau inacţiune întruneşte elementele constitutive a două sau mai multe infracţiuni.
b) Existenţa unor intervale de timp între actele infracţiunii continuate, concomitent cu absenţa acestor intervale de timp în cazul concursului ideal omogen.
10. Arătaţi cum se va aplica pedeapsa la recidiva postcondamnatorie, în cazul persoanei juridice.
Răspuns: Amenda stabilită pentru infracţiunea săvârşită ulterior şi amenda aplicată pentru infracţiunea anterioară se contopesc. Sporul prevăzut în art. 40.1 alin. (1) se poate mări până la jumătate.
11. Enumeraţi două asemănări şi două deosebiri între instigare şi complicitate intelectuală.
Răspuns:
Asemănări:
a) Nici instigarea, nici complicitatea nu sunt posibile la infracţiunile caracterizate de pluralitate constituită.
b) În ambele cazuri lipsesc actele de tip material.
Deosebiri:
a) Instigarea creează rezoluţia infracţională a autorului, în vreme ce complicitatea intelectuală doar o întăreşte.
b) Spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepseşte decât în măsura în care autorul a trecut la executare. Nu există o faptă de complicitate neurmată de executare.
a) pluralităţii intermediare;
b) unei pluralităţi de infracţiuni nereglementate legal;
c) recidivei postexecutorii.
Soluţie: b)
02. Constituie circumstanţe personale subiective:
a) motivul care l-a determinat pe autor să acţioneze;
b) imposibilitatea victimei de a se apăra;
c) calitatea de funcţionar a autorului.
Soluţie: nimic
03. Instigarea nu este posibilă în cazul unei infracţiuni:
a) cu autor unic;
b) de omor;
c) omisive proprii.
Soluţie: nimic
04. Aflat în executarea unei pedepse de 1 an pentru o infracţiune intenţionată, inculpatul sustrage arma unui gardian cu ajutorul căreia apoi evadează. În acest caz:
a) există un concurs real simplu între infracţiunea de furt şi cea de evadare;
b) între infracţiunea de furt şi cea de evadare există o pluralitate intermediară;
c) infracţiunea de furt şi, respectiv, cea de evadare se află în stare de recidivă postcondamnatorie cu infracţiunea în a cărei executare se găsea autorul.
Soluţie: c)
05. Inculpatul a comis trei infracţiuni concurente, pentru care s-au stabilit pedepse cu închisoarea de 7 ani şi 3 ani şi cu amenda de 10000 lei. În acest caz, va fi legal stabilită o pedeapsă rezultantă de:
a) 6 ani şi 250 lei;
b) 7 ani şi 50 lei;
c) 10 ani şi 10000 lei.
Soluţie: c)
06. Constituie diferenţe între infracţiunea progresivă şi concursul ideal de infracţiuni:
a) forma de vinovăţie incidentă;
b) sistemul sancţionator aplicabil;
c) faptul că infracţiunea progresivă presupune comiterea a două acţiuni de către agent.
Soluţie: b)
07. Infracţiunea complexă:
a) este o cauză de agravare facultativă a pedepsei;
b) se poate comite cu orice formă de vinovăţie;
c) nu poate fi comisă niciodată în formă continuată.
Răspuns: c)
08. Constituie asemănări între infracţiunea de obicei şi cea continuată:
a) comiterea actelor sau acţiunilor la diferite intervale de timp;
b) irelevanţa penală a unui act sau a unei acţiuni, privite în mod izolat;
c) necesitatea existenţei unităţii de subiect activ şi pasiv.
Soluţie: a), c)
09. Enumeraţi 2 asemănări şi 2 deosebiri între infracţiunea continuată şi concursul ideal omogen de infracţiuni.
Răspuns:
Asemănări:
a) Tratamentul sancţionator este acelaşi.
b) Omogenitatea juridică domină atât acţiunile sau inacţiunile infracţiunii continuate, cât şi infracţiunile izvorâte din acţiunea sau inacţiunea concursului ideal omogen.
Deosebiri:
a) Infracţiunea continuată presupune că mai multe acţiuni sau inacţiuni alcătuiesc o singură infracţiune. Concursul ideal omogen de infracţiuni presupune că o singură acţiune sau inacţiune întruneşte elementele constitutive a două sau mai multe infracţiuni.
b) Existenţa unor intervale de timp între actele infracţiunii continuate, concomitent cu absenţa acestor intervale de timp în cazul concursului ideal omogen.
10. Arătaţi cum se va aplica pedeapsa la recidiva postcondamnatorie, în cazul persoanei juridice.
Răspuns: Amenda stabilită pentru infracţiunea săvârşită ulterior şi amenda aplicată pentru infracţiunea anterioară se contopesc. Sporul prevăzut în art. 40.1 alin. (1) se poate mări până la jumătate.
11. Enumeraţi două asemănări şi două deosebiri între instigare şi complicitate intelectuală.
Răspuns:
Asemănări:
a) Nici instigarea, nici complicitatea nu sunt posibile la infracţiunile caracterizate de pluralitate constituită.
b) În ambele cazuri lipsesc actele de tip material.
Deosebiri:
a) Instigarea creează rezoluţia infracţională a autorului, în vreme ce complicitatea intelectuală doar o întăreşte.
b) Spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepseşte decât în măsura în care autorul a trecut la executare. Nu există o faptă de complicitate neurmată de executare.
Trimiteți un comentariu