Întrebări drept financiar (17)

01. Care sunt cele trei valenţe ale autonomiei locale?

Răspuns:
a) autonomia de organizare;
b) autonomia funcţională;
c) autonomia de gestiune.

02. Ce sunt finanţele publice locale?

Răspuns: Acele fonduri băneşti de interes public local (limitate teritorial la nivelul unităţilor administrativ teritoriale), care se formează şi întrebuinţează prin intermediul unor procedee şi mijloace specifice, financiare.

03. Care sunt palierele de organizare instituţională în România?

Răspuns:
a) nivelul Guvernului central (statul);
b) nivelul local (unităţile administrativ-teritoriale);
c) nivelul autorităţilor supranaţionale care exercită funcţii bugetare (organismele de securitate socială);
d) instituţiile europene.

04. În ce mod este limitată posibilitatea comunităţilor locale de a apela la un credit public?

Răspuns: Este dublu limitată:
a) prin raportare la un plafon maxim de îndatorare publică la nivel local (30% din totalul veniturilor estimate);
b) prin condiţionarea împrumutului de existenţa unui aviz al Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor locale.

05. Ce sunt bugetele locale?

Răspuns: Documentele prin care sunt aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale.

06. Care sunt principiile care guvernează existenţa bugetelor locale, altele decât cele care se regăsesc la bugetul de stat?

Răspuns:
a) principiul autonomiei locale financiare;
b) principiul proporţionalităţii.

07. În ce constă principiul autonomiei locale financiare?

Răspuns:
a) Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege.
b) Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii;
c) Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă.
d) Sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile legale.

08. În ce constă principiul proporţionalităţii?

Răspuns: Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale, stabilite prin lege.

09. Care sunt fazele procedurii bugetare locale?

Răspuns:
a) elaborarea proiectului bugetului local;
b) aprobarea proiectului bugetului local;
c) execuţia bugetelor locale;
d) încheierea execuţiei bugetare locale.

10. Care sunt cele două categorii care alcătuiesc veniturile bugetelor locale?

Răspuns:
a) veniturile cuprinse în bugetul judeţului;
b) veniturile cuprinse în bugetele comunelor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureştişi în bugetul municipiului Bucureşti.

11. Enumeraţi veniturile cuprinse în bugetul judeţului

Răspuns:
a) venituri provenind din unele impozite şi taxe locale reglementate de Codul fiscal;
b) venituri din alte taxe locale sau din taxele speciale stabilite de consiliile judeţene;
c) venituri din taxe pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare;
d) venituri din impozitul pe profit încasat de regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene;
e) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene;
f) venituri din concesionarea şi închirierea bunurilor care fac parte din domeniul public sau privat al judeţelor;
g) venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al judeţelor;
h) venituri din valorificarea bunurilor confiscate, din amenzi şi alte sancţiuni;
i) cote defalcate din impozitul pe venit;
j) sume defalcate din alte venituri ale bugetului de stat;
k) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
l) sponsorizări şi donaţii acceptate potrivit legii.

12. Enumeraţi veniturile cuprinse în bugetele comunelor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureştişi în bugetul municipiului Bucureşti

Răspuns:
a) venituri provenind din impozitele şi taxele locale reglementate de Codul fiscal (impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea avizelor, certificatelor şi autorizaţiilor, taxa pentru reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră);
b) venituri din taxe judiciare de timbru şi taxe extrajudiciare de timbru;
c) venituri din alte taxe locale sau din taxele speciale stabilite de consiliile locale şi Consiliul General;
d) cote defalcate din impozitul pe venit;
e) sume defalcate din alte venituri ale bugetului de stat;
f) venituri din taxe pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare;
g) venituri din impozitul pe profit platit de regiile autonome şi societăţile comerciale din subordinea consiliilor locale;
h) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale;
i) venituri din concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul public sau privat al comunelor, oraşelor sau municipiilor;
j) venituri din valorificarea bunurilor confiscate, din amenzi şi alte sancţiuni;
k) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
l) sponsorizări şi donaţii acceptate potrivit legii.