Întrebări la dreptul familiei (XXVIII)
01. Definiţi adopţia internaţională.
Răspuns: Adopţia este internaţională dacă fie adoptatorul sau unul din soţii adoptatori, fie adoptatul are domiciliul în străinătate.
02. În ce constă caracterul excepţional al adopţiei internaţionale? Dar caracterul subsidiar?
Răspuns: Caracterul excepţional este asigurat prin condiţia restrictivă a calităţii de bunic (în relaţie cu copilul adoptabil) al adoptatorului sau al unuia dintre soţii adoptatori având domiciliul în străinătate, în condiţiile în care, în privinţa copilului, a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne.
Subsidiaritatea adopţiei internaţionale reiese din prevederea potrivit căreia instanţa se va pronunţa asupra adopţiei numai după ce va analiza raportul direcţiei referitor la existenţa altor solicitări din partea rudelor până la gradul IV, cu domiciliul în România.
03. Care este instanţa competentă în procedura adopţiei?
Răspuns: Tribunalul în a cărui circumscripţie se află domiciliul adoptatului.
04. Care sunt căile de atac al hotărârilor prin care sunt soluţionate cererile în materie de adopţie? În ce termen pot fi exercitate?
Răspuns: Hotărârile prin care sunt soluţionate cererile în materie de adopţie nu sunt supuse apelului, dar pot fi recurate, iar exercitarea cării de atac a recursului suspendă executarea.
Calea de atac a recursului poate fi exercitat în termen de 15 zile, socotit de la pronunţare pentru cei care au fost de faţă şi de la comunicare pentru cei care nu au fost de faţă la confruntare.
05. Care este efectul adopţiei asupra actului de naştere al adoptatului?
Răspuns: Serviciul de stare civilă va întocmi un nou act de naştere al adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi fireşti.
06. Care este efectul adopţiei în legătură cu relaţiile de filiaţie şi de rudenie ale adoptatului?
Răspuns: Efectul principal al adopţiei este acela constitutiv de legături de filiaţie civilă între adoptat, descendenţi săi, pe de o parte, şi adoptator sau adoptatori, pe de altă parte, precum şi derelaţii de rudenie civilă între adoptat şi rudele părintelui sau părinţilor adoptivi.
Concomitent şi simetric opus, este generat efectul extinctiv în ceea ce priveşte filiaţia firească între adoptat şi părinţii săi fireşti, precum şi rudenia firească între adoptat şi rudele sale fireşti, afară de impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie, care continuă să existe între adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele sale fireşti, pe de altă parte.
07. Enumeraţi cauzele de încetare a adopţiei?
Răspuns:
a) desfacerea adopţiei;
b) declararea nulităţii acesteia.
08. Când intervine desfacerea adopţiei?
Răspuns: Prin decesul adoptatorului sau a soţilor adoptatori, dacă ulterior decesului s-a încuviinţat adopţia succesivă a aceluiaşi adoptat.
09. În ce condiţii adopţia este nulă?
Răspuns: Dacă a fost încheiată cu alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiţii de fond sau de formă prevăzute de lege.
10. Enumeraţi cazurile de nulitate relativă a adopţiei.
Răspuns:
a) lipsa consimţământului la adopţie;
b) vicierea consimţământului la adopţie al adoptatorului, al unuia dintre soţii adoptatori sau a consimţământului copilului care a împlinit 10 ani sau a consimţământului la adopţie al părinţilor, al părintelui firesc ori a tutorelui.
11. Cine are capacitatea procesuală pentru acţiunea în declararea nulităţii adopţiei?
Răspuns: Pe timpul minorităţii adoptatului, acţiunea în declararea nulităţii adopţiei aparţine oricărei persoane interesate. După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dreptul la acţiune este recunoscut exclusiv adoptatului.
12. Enumeraţi efectele nulităţii adopţiei.
Răspuns:
a) persoana sau familia adoptivă pierde drepturile şi îndatoririle părinteşti referitoare la persoana şi la bunurile copilului adoptat, drepturi şi îndatoriri care vor fi, în principiu, redobândite de către părinţii fireşti ai copilului, afară numai dacă instanţa, dispunând nulitatea adopţiei, nu a decis instituirea tutelei sau a altor măsuri de protecţie specială a copilului;
b) adoptatul redobândeşte numele de familie avut înainte de încuviinţarea adopţiei;
c) obligaţia legală de întreţinere fondată pe relaţiile de rudenie civilă încetează, însă numai pentru viitor;
d) vocaţia succesorală dobândită în calitate de membru al familiei adoptive este retroactiv înlăturată;
e) impedimentele la căsătorie fondate pe relaţiile de rudenie adoptivă sunt retroactiv înlăturate;
f) în ceea ce priveşte cetăţenia dobândită prin efectul adopţiei, la încetarea adopţiei prin declararea nulităţii acesteia avem a distinge după cum fostul adoptat este copil care prin adopţie a pierdut cetăţenia română sau copil care a dobândit cetăţenia română.
Răspuns: Adopţia este internaţională dacă fie adoptatorul sau unul din soţii adoptatori, fie adoptatul are domiciliul în străinătate.
02. În ce constă caracterul excepţional al adopţiei internaţionale? Dar caracterul subsidiar?
Răspuns: Caracterul excepţional este asigurat prin condiţia restrictivă a calităţii de bunic (în relaţie cu copilul adoptabil) al adoptatorului sau al unuia dintre soţii adoptatori având domiciliul în străinătate, în condiţiile în care, în privinţa copilului, a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne.
Subsidiaritatea adopţiei internaţionale reiese din prevederea potrivit căreia instanţa se va pronunţa asupra adopţiei numai după ce va analiza raportul direcţiei referitor la existenţa altor solicitări din partea rudelor până la gradul IV, cu domiciliul în România.
03. Care este instanţa competentă în procedura adopţiei?
Răspuns: Tribunalul în a cărui circumscripţie se află domiciliul adoptatului.
04. Care sunt căile de atac al hotărârilor prin care sunt soluţionate cererile în materie de adopţie? În ce termen pot fi exercitate?
Răspuns: Hotărârile prin care sunt soluţionate cererile în materie de adopţie nu sunt supuse apelului, dar pot fi recurate, iar exercitarea cării de atac a recursului suspendă executarea.
Calea de atac a recursului poate fi exercitat în termen de 15 zile, socotit de la pronunţare pentru cei care au fost de faţă şi de la comunicare pentru cei care nu au fost de faţă la confruntare.
05. Care este efectul adopţiei asupra actului de naştere al adoptatului?
Răspuns: Serviciul de stare civilă va întocmi un nou act de naştere al adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi fireşti.
06. Care este efectul adopţiei în legătură cu relaţiile de filiaţie şi de rudenie ale adoptatului?
Răspuns: Efectul principal al adopţiei este acela constitutiv de legături de filiaţie civilă între adoptat, descendenţi săi, pe de o parte, şi adoptator sau adoptatori, pe de altă parte, precum şi derelaţii de rudenie civilă între adoptat şi rudele părintelui sau părinţilor adoptivi.
Concomitent şi simetric opus, este generat efectul extinctiv în ceea ce priveşte filiaţia firească între adoptat şi părinţii săi fireşti, precum şi rudenia firească între adoptat şi rudele sale fireşti, afară de impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie, care continuă să existe între adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele sale fireşti, pe de altă parte.
07. Enumeraţi cauzele de încetare a adopţiei?
Răspuns:
a) desfacerea adopţiei;
b) declararea nulităţii acesteia.
08. Când intervine desfacerea adopţiei?
Răspuns: Prin decesul adoptatorului sau a soţilor adoptatori, dacă ulterior decesului s-a încuviinţat adopţia succesivă a aceluiaşi adoptat.
09. În ce condiţii adopţia este nulă?
Răspuns: Dacă a fost încheiată cu alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiţii de fond sau de formă prevăzute de lege.
10. Enumeraţi cazurile de nulitate relativă a adopţiei.
Răspuns:
a) lipsa consimţământului la adopţie;
b) vicierea consimţământului la adopţie al adoptatorului, al unuia dintre soţii adoptatori sau a consimţământului copilului care a împlinit 10 ani sau a consimţământului la adopţie al părinţilor, al părintelui firesc ori a tutorelui.
11. Cine are capacitatea procesuală pentru acţiunea în declararea nulităţii adopţiei?
Răspuns: Pe timpul minorităţii adoptatului, acţiunea în declararea nulităţii adopţiei aparţine oricărei persoane interesate. După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dreptul la acţiune este recunoscut exclusiv adoptatului.
12. Enumeraţi efectele nulităţii adopţiei.
Răspuns:
a) persoana sau familia adoptivă pierde drepturile şi îndatoririle părinteşti referitoare la persoana şi la bunurile copilului adoptat, drepturi şi îndatoriri care vor fi, în principiu, redobândite de către părinţii fireşti ai copilului, afară numai dacă instanţa, dispunând nulitatea adopţiei, nu a decis instituirea tutelei sau a altor măsuri de protecţie specială a copilului;
b) adoptatul redobândeşte numele de familie avut înainte de încuviinţarea adopţiei;
c) obligaţia legală de întreţinere fondată pe relaţiile de rudenie civilă încetează, însă numai pentru viitor;
d) vocaţia succesorală dobândită în calitate de membru al familiei adoptive este retroactiv înlăturată;
e) impedimentele la căsătorie fondate pe relaţiile de rudenie adoptivă sunt retroactiv înlăturate;
f) în ceea ce priveşte cetăţenia dobândită prin efectul adopţiei, la încetarea adopţiei prin declararea nulităţii acesteia avem a distinge după cum fostul adoptat este copil care prin adopţie a pierdut cetăţenia română sau copil care a dobândit cetăţenia română.
Trimiteți un comentariu