Întrebări drept penal, partea generală II, 8
1. În ce situaţii măsurile de siguranţă cu caracter medical dispuse provizoriu nu pot fi confirmate prin hotărârea definitivă?
Răspuns: Măsurile de siguranţă cu caracter medical (obligarea la tratament medical şi internarea medicală) nu pot fi confirmate prin hotărâre definitivă dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu e prevăzută de legea penală;
c) fapta nu a fost săvârşită de către învinuit deu de inculpat.
2. Când interzicerea unei funcţii sau profesii se dispune ca pedeapsă complementară şi când se dispune ca măsură de siguranţă?
Răspuns: Interzicerea unei funcţii sau profesii se dispune ca pedeapsă complementară atunci când funcţia sau profesia a fost de natura aceleia de care s-a folosit condamantul pentru săvârşirea infracţiunii.
Interzicerea unei funcţii sau profesii dispusă ca măsură de siguranţă vizează interdicţia unei funcţii, profesii, meserii sau alte ocupaţii din cauza incapacităţii, nepregătirii sau altor cauze care îl fac pe învinuit impropriu pentru ocuparea acestora.
Aşadar, atunci când interzicerea unei funcţii sau profesii este pedeapsă complementară, avem de-a face cu exercitare abuzivă a funcţiei sau profesiei. Atunci când este o măsură de siguranţă, vorbim despre exercitare cu bună-credinţă, dar pe fond de inaptitudine sau nepregătire.
3. Care sunt măsurile de siguranţă a căror nerespectare poate constitui infracţiune de sine stătătoare?
Răspuns:
a) obligarea la tratament medical (în cazul infracţiunii de contaminare venerică);
b) interzicerea unei funcţii sau profesii (nerespectarea ei constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti);
c) interzicerea de a se afla în anumite localităţi (nerespectarea ei constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti);
d) expulzarea (nerespectarea ei constituie infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei);
e) interzicerea de a reveni în locuinţa familială (nerespectarea ei constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti).
4. Care sunt diferenţele între modul în care operează confiscarea raportat la bunurile care au fost folosite, în orice mod, la comiterea infracţiunii şi, respectiv, bunurile produse, modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unei infracţiuni?
Răspuns: Nicio diferenţă.
5. Ce limitări cunoaşteţi în materia bunurilor supuse confiscării?
Răspuns:
a) Dacă valoarea bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ţinând seama de urmarea infracţiunii şi de contribuţia bunului la producerea acestuia.
b) Dacă bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu sunt ale infractorului, iar persoana căreia îi aparţin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confiscă echivalentul în bani al acestora.
c) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.
d) Instanţa nu poate dispune confiscarea bunului dacă acesta face parte din mijloacele de existenţă, de trebuinţă zilnică ori de exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra căreia ar putea opera măsura confiscării speciale.
Răspuns: Măsurile de siguranţă cu caracter medical (obligarea la tratament medical şi internarea medicală) nu pot fi confirmate prin hotărâre definitivă dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu e prevăzută de legea penală;
c) fapta nu a fost săvârşită de către învinuit deu de inculpat.
2. Când interzicerea unei funcţii sau profesii se dispune ca pedeapsă complementară şi când se dispune ca măsură de siguranţă?
Răspuns: Interzicerea unei funcţii sau profesii se dispune ca pedeapsă complementară atunci când funcţia sau profesia a fost de natura aceleia de care s-a folosit condamantul pentru săvârşirea infracţiunii.
Interzicerea unei funcţii sau profesii dispusă ca măsură de siguranţă vizează interdicţia unei funcţii, profesii, meserii sau alte ocupaţii din cauza incapacităţii, nepregătirii sau altor cauze care îl fac pe învinuit impropriu pentru ocuparea acestora.
Aşadar, atunci când interzicerea unei funcţii sau profesii este pedeapsă complementară, avem de-a face cu exercitare abuzivă a funcţiei sau profesiei. Atunci când este o măsură de siguranţă, vorbim despre exercitare cu bună-credinţă, dar pe fond de inaptitudine sau nepregătire.
3. Care sunt măsurile de siguranţă a căror nerespectare poate constitui infracţiune de sine stătătoare?
Răspuns:
a) obligarea la tratament medical (în cazul infracţiunii de contaminare venerică);
b) interzicerea unei funcţii sau profesii (nerespectarea ei constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti);
c) interzicerea de a se afla în anumite localităţi (nerespectarea ei constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti);
d) expulzarea (nerespectarea ei constituie infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei);
e) interzicerea de a reveni în locuinţa familială (nerespectarea ei constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti).
4. Care sunt diferenţele între modul în care operează confiscarea raportat la bunurile care au fost folosite, în orice mod, la comiterea infracţiunii şi, respectiv, bunurile produse, modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unei infracţiuni?
Răspuns: Nicio diferenţă.
5. Ce limitări cunoaşteţi în materia bunurilor supuse confiscării?
Răspuns:
a) Dacă valoarea bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ţinând seama de urmarea infracţiunii şi de contribuţia bunului la producerea acestuia.
b) Dacă bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu sunt ale infractorului, iar persoana căreia îi aparţin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confiscă echivalentul în bani al acestora.
c) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.
d) Instanţa nu poate dispune confiscarea bunului dacă acesta face parte din mijloacele de existenţă, de trebuinţă zilnică ori de exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra căreia ar putea opera măsura confiscării speciale.
Trimiteți un comentariu