Întrebări drept internaţional public (XXVIII)
01. Definiţi marea conform dreptului internaţional.
Răspuns: Ansamblul spaţiilor de apă sărată aflate în comunicaţie liberă şi naturală.
02. Care sunt principalele obiecte maritime?
Răspuns: Navele.
03. Care sunt cele două calităţi juridice ale navelor?
Răspuns:
a) identitate (numele, tonajul, data construcţiei, portul de bază);
b) naţionalitate (pavilionul).
04. Ce sunt pavilioanele de complezenţă?
Răspuns: Acestea sunt pavilioane fictive, inovaţie constând în înregistrarea navelor în ţări unde sistemul juridic este cel al impozitelor şi taxelor scăzute, fără un salariu minim legal, fără inspecţii de siguranţă ale navelor, şi care nu expune proprietarii unor riscuri juridice (măsuri de naţionalizare sau schimbări intempestive ale cadrului normativ).
05. Care este principala distincţie între nave care conduce la regimuri juridice diferenţiate?
Răspuns:
a) nave de comerţ;
b) nave de război.
06. În ce constă principiul libertăţii mării?
Răspuns: Niciun subiect de drept internaţional nu poate exercita drepturi suverane asupra mării.
07. Definiţi conceptul de mare teritorială.
Răspuns: Este spaţiul maritim în care statul suveran exercită drepturi suverane, şi presupune existenţa unui criteriu care determină dimensiunile acestei porţiuni de mare şi modul în care se raportează la limita terestră.
08. Ce este dreptul de trecere inocentă?
Răspuns: Este vorba despre două noţiuni distincte. Pe de o parte, dreptul navei străine de a trece, cel care implică dreptul de a naviga pe o linie aproximativ paralelă cu linia de bază a mării teritoriale fără plata vreunei taxe.
Pe de altă parte, nava are obligaţia de a respecta reglementările locale care privesc navigaţia sau pilotajul şi trebuie să se abţină de la orice act, de orice natură, care ar avea ca rezultat tulburarea păcii, ordinii publice sau a securităţii statului suveran.
09. Definiţi platoul continental.
Răspuns: Există două definiţii juridice concurente. Prima (CG II – 1958), prezintă platoul continental ca fiind soclul mării şi subsolul regiunilor maritime adiacente ţărmurilor, situate dincolo de marea teritorială, până la o adâncime de 200 de metri sau, dincolo de această limită, până la punctul în care adândimea apelor permite exploatarea resurselor naturale.
Cea de-a doua, din MB – 1982, admite două tipuri distincte de platou continental:
a) Platoul statelor riverane, a căror limită continentală subacvativă nu depăşeşte 200 mile marine de la linia de bază a mării teritoriale, este fixat la limita de 200 mile marine;
b) Platoul statelor riverane a căror limită continentală subacvatică depăşeşte 200 mile marine de la linia de bază, este fixat fie la limita de 350 mile marine de la linia de bază, fie la o limită de 100 mile marine măsurată de la izobata de 2500 m.
10. Care este regimul juridic al platoului continental?
Răspuns: Acest regim atribuie statului riveran un drept exclusiv de natură patrimonială asupra resurselor naturale, independent de exercitarea lor efectivă sau de capacitatea de a le exploata.
Răspuns: Ansamblul spaţiilor de apă sărată aflate în comunicaţie liberă şi naturală.
02. Care sunt principalele obiecte maritime?
Răspuns: Navele.
03. Care sunt cele două calităţi juridice ale navelor?
Răspuns:
a) identitate (numele, tonajul, data construcţiei, portul de bază);
b) naţionalitate (pavilionul).
04. Ce sunt pavilioanele de complezenţă?
Răspuns: Acestea sunt pavilioane fictive, inovaţie constând în înregistrarea navelor în ţări unde sistemul juridic este cel al impozitelor şi taxelor scăzute, fără un salariu minim legal, fără inspecţii de siguranţă ale navelor, şi care nu expune proprietarii unor riscuri juridice (măsuri de naţionalizare sau schimbări intempestive ale cadrului normativ).
05. Care este principala distincţie între nave care conduce la regimuri juridice diferenţiate?
Răspuns:
a) nave de comerţ;
b) nave de război.
06. În ce constă principiul libertăţii mării?
Răspuns: Niciun subiect de drept internaţional nu poate exercita drepturi suverane asupra mării.
07. Definiţi conceptul de mare teritorială.
Răspuns: Este spaţiul maritim în care statul suveran exercită drepturi suverane, şi presupune existenţa unui criteriu care determină dimensiunile acestei porţiuni de mare şi modul în care se raportează la limita terestră.
08. Ce este dreptul de trecere inocentă?
Răspuns: Este vorba despre două noţiuni distincte. Pe de o parte, dreptul navei străine de a trece, cel care implică dreptul de a naviga pe o linie aproximativ paralelă cu linia de bază a mării teritoriale fără plata vreunei taxe.
Pe de altă parte, nava are obligaţia de a respecta reglementările locale care privesc navigaţia sau pilotajul şi trebuie să se abţină de la orice act, de orice natură, care ar avea ca rezultat tulburarea păcii, ordinii publice sau a securităţii statului suveran.
09. Definiţi platoul continental.
Răspuns: Există două definiţii juridice concurente. Prima (CG II – 1958), prezintă platoul continental ca fiind soclul mării şi subsolul regiunilor maritime adiacente ţărmurilor, situate dincolo de marea teritorială, până la o adâncime de 200 de metri sau, dincolo de această limită, până la punctul în care adândimea apelor permite exploatarea resurselor naturale.
Cea de-a doua, din MB – 1982, admite două tipuri distincte de platou continental:
a) Platoul statelor riverane, a căror limită continentală subacvativă nu depăşeşte 200 mile marine de la linia de bază a mării teritoriale, este fixat la limita de 200 mile marine;
b) Platoul statelor riverane a căror limită continentală subacvatică depăşeşte 200 mile marine de la linia de bază, este fixat fie la limita de 350 mile marine de la linia de bază, fie la o limită de 100 mile marine măsurată de la izobata de 2500 m.
10. Care este regimul juridic al platoului continental?
Răspuns: Acest regim atribuie statului riveran un drept exclusiv de natură patrimonială asupra resurselor naturale, independent de exercitarea lor efectivă sau de capacitatea de a le exploata.
Trimiteți un comentariu