Întrebări drept internaţional public (VI)
01. În ce condiţii o ordine juridică poate fii considerată ca fiind închisă?
Răspuns: O ordine juridică poate fi considerată ca fiind închisă atunci şi doar atunci când conţine unul din următoarele principii:
a) un principiu substanţial rezidual (o normă negativă sau pozitivă universală);
b) o normă care interzice judecătorului să pronunţe un non liquet.
02. Ce este un non liquet?
Răspuns: Non liquet este refuzul judecătorului de a tranşa diferendul în fondul său pentru motivul că în sistemul juridic de referinţă lipseşte o bază juridică (o normă de drept pozitiv) pentru situaţia supusă judecăţii.
03. Enunţaţi “prezumţia Lotus”.
Răspuns: Rezultată dintr-un celebru obiter dictum al CPJI din afacerea cu acelaşi nume care a opus Franţa şi Turcia în 1927, prezumţia Lotus se enunţă astfel: “Limitările independenţei statelor nu se prezumă.” Se prezumă aşadar, a contrario, o libertate reziduală a statelor suverane atunci când dreptul internaţional nu le obligă prin cutumă, tratat sau principii generale.
04. În ce constă generalitatea unui principiu de drept în dreptul internaţional?
Răspuns: În dreptul internaţional, generalitatea unui principiu decurge din prezenţa sa în majoritatea (însă nu în totalitatea) sistemelor de drept.
05. Ce este standardul juridic? Exemplificaţi.
Răspuns: Standardele sunt norme juridice care ghidează aplicarea dreptului, sau aplicarea altor norme, fie ele reguli sau principii. Implică măsurarea sau cântărirea.
Exemple:
a) standardul tratamentului naţional al străinilor;
b) standardul minim internaţional;
c) standardul restricţiilor impuse comerţului internaţional;
d) standardul naţiunii celei mai favorizate;
e) standardul de prudenţă sau de diligenţă;
ş.a.m.d.
06. Ce sunt normele indefinite? Exemplificaţi.
Răspuns: Caracterul general şi abstract conferă principiilor şi calitatea de norme indefinite.
Exemple:
a) principiul contradictorialităţii;
b) principiul echipolenţei;
c) principiul proporţionalităţii.
07. Enumeraţi principiile de drept internaţional relevate de Carta ONU.
Răspuns:
a) dreptul statelor la autodeterminare;
b) dreptul statelor la suveranitate şi independenţă;
c) dreptul statelor la egalitate juridică;
d) dreptul statelor la comunicaţii internaţionale;
e) obligaţiile erga omnes în materia respectului drepturilor fundamentale.
08. Enumeraţi alte principii de drept internaţional.
Răspuns:
a) principiul general al dreptului de liberă trecere inocentă prin strâmtori a navelor de război pe timp de pace;
b) principiul general care conferă părţii inocente dreptul de a pune capăt unui tratat care a fost violat, drept care trebuie prezumat întotdeauna în ipoteza în care nu a fost stipulat în mod expres;
c) principiul conform căruia drepturile mandatarului îşi au fundamentul în obligaţiile sale;
d) principiul clean hands, o condiţie de admisibilitate a unei reclamaţii internaţionale;
e) principiul primatului competenţei teritoriale asupra competenţei personale;
f) principiul protecţiei exclusiv vamale înscris în GATT;
g) principiul tratamentului naţional prevăzut în acelaşi tratat;
h) principiul epuizării căilor de recurs interne, ca o condiţie de admisibilitate a reclamaţiilor internaţionale;
ş.a.m.d.
Răspuns: O ordine juridică poate fi considerată ca fiind închisă atunci şi doar atunci când conţine unul din următoarele principii:
a) un principiu substanţial rezidual (o normă negativă sau pozitivă universală);
b) o normă care interzice judecătorului să pronunţe un non liquet.
02. Ce este un non liquet?
Răspuns: Non liquet este refuzul judecătorului de a tranşa diferendul în fondul său pentru motivul că în sistemul juridic de referinţă lipseşte o bază juridică (o normă de drept pozitiv) pentru situaţia supusă judecăţii.
03. Enunţaţi “prezumţia Lotus”.
Răspuns: Rezultată dintr-un celebru obiter dictum al CPJI din afacerea cu acelaşi nume care a opus Franţa şi Turcia în 1927, prezumţia Lotus se enunţă astfel: “Limitările independenţei statelor nu se prezumă.” Se prezumă aşadar, a contrario, o libertate reziduală a statelor suverane atunci când dreptul internaţional nu le obligă prin cutumă, tratat sau principii generale.
04. În ce constă generalitatea unui principiu de drept în dreptul internaţional?
Răspuns: În dreptul internaţional, generalitatea unui principiu decurge din prezenţa sa în majoritatea (însă nu în totalitatea) sistemelor de drept.
05. Ce este standardul juridic? Exemplificaţi.
Răspuns: Standardele sunt norme juridice care ghidează aplicarea dreptului, sau aplicarea altor norme, fie ele reguli sau principii. Implică măsurarea sau cântărirea.
Exemple:
a) standardul tratamentului naţional al străinilor;
b) standardul minim internaţional;
c) standardul restricţiilor impuse comerţului internaţional;
d) standardul naţiunii celei mai favorizate;
e) standardul de prudenţă sau de diligenţă;
ş.a.m.d.
06. Ce sunt normele indefinite? Exemplificaţi.
Răspuns: Caracterul general şi abstract conferă principiilor şi calitatea de norme indefinite.
Exemple:
a) principiul contradictorialităţii;
b) principiul echipolenţei;
c) principiul proporţionalităţii.
07. Enumeraţi principiile de drept internaţional relevate de Carta ONU.
Răspuns:
a) dreptul statelor la autodeterminare;
b) dreptul statelor la suveranitate şi independenţă;
c) dreptul statelor la egalitate juridică;
d) dreptul statelor la comunicaţii internaţionale;
e) obligaţiile erga omnes în materia respectului drepturilor fundamentale.
08. Enumeraţi alte principii de drept internaţional.
Răspuns:
a) principiul general al dreptului de liberă trecere inocentă prin strâmtori a navelor de război pe timp de pace;
b) principiul general care conferă părţii inocente dreptul de a pune capăt unui tratat care a fost violat, drept care trebuie prezumat întotdeauna în ipoteza în care nu a fost stipulat în mod expres;
c) principiul conform căruia drepturile mandatarului îşi au fundamentul în obligaţiile sale;
d) principiul clean hands, o condiţie de admisibilitate a unei reclamaţii internaţionale;
e) principiul primatului competenţei teritoriale asupra competenţei personale;
f) principiul protecţiei exclusiv vamale înscris în GATT;
g) principiul tratamentului naţional prevăzut în acelaşi tratat;
h) principiul epuizării căilor de recurs interne, ca o condiţie de admisibilitate a reclamaţiilor internaţionale;
ş.a.m.d.
Trimiteți un comentariu