Întrebări drept internaţional public (XVII)
01. Ce este extrădarea?
Răspuns: Actul prin care, la cererea unui stat care reclamă că o persoană fizică trebuie urmărită penal sau că trebuie să execute o persoană aplicată de organele sale judiciare, statul pe al cărui teritoriu se află persoana în cauză (stat solicitat) o predă sttatului interesat (stat solicitant).
02. Distingeţi extrădarea de expulzare
Răspuns:
a) expulzarea afectează o persoană din cauza comportamentului său pe teritoriul statului care o expulzează, în timp ce, din perspectiva extrădării, comportamentul persoanei pe teritoriul statului care extrădează este indiferent;
b) persoana expulzată îşi poate alege destinaţia, ceea ce nu este cazul pentru persoana extrădată;
c) expulzarea este un act unilateral, în timp ce extrădarea are în general o bază convenţională;
d) extrădarea poate fi analizată ca o obligaţie internaţională atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în tratatul de extrădare, în timp ce expulzarea este pur facultativă.
03. Enunţaţi regula specialităţii extrădării
Răspuns: Persoana extrădată nu poate fi urmărită, judecată sau deţinută pentru executarea unei pedepse aplicată pentru alte fapte (anterior comise) decât cele care au motivat extrădarea.
04. Ce este transferul acuzaţilor către tribunalele penale internaţionale?
Răspuns: Transferul acuzaţilor către tribunalele penale internaţionale nu are nimic în comun cu extrădarea resortisanţilor către un alt stat. Cea de-a doua procedură este o relaţie orizontală, în timp ce prima este o relaţie verticală, care decurge din autoritatea tribunalelor internaţionale ad-hoc. Neonorarea acestui transfer echivalează cu neîndeplinirea obligaţiilor internaţionale.
05. Ce este mandatul de arestare european?
Răspuns: Acest mandat a fost instituit cu scopul de a simplifica remiterea în relaţiile dintre statele memebre ale UE.
06. În ce măsură dreptul internaţional al drepturilor omului prezintă caracteristicile normelor centrale?
Răspuns:
a) are un caracter universal;
b) o parte din normele sale sunt calificate ca norme de tip jus cogens.
07. Enunţaţi cele trei generaţi de drepturi ale omului.
Răspuns:
a) drepturile civile şi politice, prin care persoana fizică este garantată împotriva statului, de unde denumirea de drepturi defensive (ex: dreptul la un proces echitabil, libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, dreptul de proprietate, libertatea de expresie sau libertatea de întrunire şi asociere ş.a.m.d.);
b) drepturi economice sociale şi culturale, implică anumite prestaţii ale statului, de unde denumirea de drepturi-creanţă (ex: dreptul la muncă, drepturi de asociere în sindicate, dreptul la grevă, dreptul la asistenţă familială, dreptul la securitate socială, dreptul la educaţie ş.a.m.d.);
c) drepturi de solidaritate (ex: dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sănătos ş.a.m.d.).
08. Care este testul din perspectiva căruia trebuie analizată orice măsură derogatorie de la dreptul internaţional al drepturilor omului?
Răspuns: Dreptul internaţional al drepturilor omului pretinde ca orice măsură derogatorie să fie analizată din perspectiva unui dublu test, al necesităţii (în sistemul european de protecţie juridică necesitatea implică calitatea de “măsură necesară într-o societate democratică”) şi al proporţionalităţii (între modul în care este afectat exerciţiul dreptului protejat şi scopul urmărit de stat).
09. Daţi exemple de drepturi ale omului inderogabile.
Răspuns: Este vorba despre categoria drepturilor care trebuie respectate în orice loc şi orice circumstanţe. Exemple: dreptul la viaţă, dreptul de a nu fi supus la tortură sau la pedepse şi tratamente inumane sau degradante, dreptul de a nu fi ţinut în sclavie sau în servitute.
10. Ce sunt drepturile-creanţe?
Răspuns: Sunt drepturi care implică obligaţia statelor de a face şi dreptul corelativ al persoanei umane la anumite prestaţii ale statului.
Răspuns: Actul prin care, la cererea unui stat care reclamă că o persoană fizică trebuie urmărită penal sau că trebuie să execute o persoană aplicată de organele sale judiciare, statul pe al cărui teritoriu se află persoana în cauză (stat solicitat) o predă sttatului interesat (stat solicitant).
02. Distingeţi extrădarea de expulzare
Răspuns:
a) expulzarea afectează o persoană din cauza comportamentului său pe teritoriul statului care o expulzează, în timp ce, din perspectiva extrădării, comportamentul persoanei pe teritoriul statului care extrădează este indiferent;
b) persoana expulzată îşi poate alege destinaţia, ceea ce nu este cazul pentru persoana extrădată;
c) expulzarea este un act unilateral, în timp ce extrădarea are în general o bază convenţională;
d) extrădarea poate fi analizată ca o obligaţie internaţională atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în tratatul de extrădare, în timp ce expulzarea este pur facultativă.
03. Enunţaţi regula specialităţii extrădării
Răspuns: Persoana extrădată nu poate fi urmărită, judecată sau deţinută pentru executarea unei pedepse aplicată pentru alte fapte (anterior comise) decât cele care au motivat extrădarea.
04. Ce este transferul acuzaţilor către tribunalele penale internaţionale?
Răspuns: Transferul acuzaţilor către tribunalele penale internaţionale nu are nimic în comun cu extrădarea resortisanţilor către un alt stat. Cea de-a doua procedură este o relaţie orizontală, în timp ce prima este o relaţie verticală, care decurge din autoritatea tribunalelor internaţionale ad-hoc. Neonorarea acestui transfer echivalează cu neîndeplinirea obligaţiilor internaţionale.
05. Ce este mandatul de arestare european?
Răspuns: Acest mandat a fost instituit cu scopul de a simplifica remiterea în relaţiile dintre statele memebre ale UE.
06. În ce măsură dreptul internaţional al drepturilor omului prezintă caracteristicile normelor centrale?
Răspuns:
a) are un caracter universal;
b) o parte din normele sale sunt calificate ca norme de tip jus cogens.
07. Enunţaţi cele trei generaţi de drepturi ale omului.
Răspuns:
a) drepturile civile şi politice, prin care persoana fizică este garantată împotriva statului, de unde denumirea de drepturi defensive (ex: dreptul la un proces echitabil, libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, dreptul de proprietate, libertatea de expresie sau libertatea de întrunire şi asociere ş.a.m.d.);
b) drepturi economice sociale şi culturale, implică anumite prestaţii ale statului, de unde denumirea de drepturi-creanţă (ex: dreptul la muncă, drepturi de asociere în sindicate, dreptul la grevă, dreptul la asistenţă familială, dreptul la securitate socială, dreptul la educaţie ş.a.m.d.);
c) drepturi de solidaritate (ex: dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sănătos ş.a.m.d.).
08. Care este testul din perspectiva căruia trebuie analizată orice măsură derogatorie de la dreptul internaţional al drepturilor omului?
Răspuns: Dreptul internaţional al drepturilor omului pretinde ca orice măsură derogatorie să fie analizată din perspectiva unui dublu test, al necesităţii (în sistemul european de protecţie juridică necesitatea implică calitatea de “măsură necesară într-o societate democratică”) şi al proporţionalităţii (între modul în care este afectat exerciţiul dreptului protejat şi scopul urmărit de stat).
09. Daţi exemple de drepturi ale omului inderogabile.
Răspuns: Este vorba despre categoria drepturilor care trebuie respectate în orice loc şi orice circumstanţe. Exemple: dreptul la viaţă, dreptul de a nu fi supus la tortură sau la pedepse şi tratamente inumane sau degradante, dreptul de a nu fi ţinut în sclavie sau în servitute.
10. Ce sunt drepturile-creanţe?
Răspuns: Sunt drepturi care implică obligaţia statelor de a face şi dreptul corelativ al persoanei umane la anumite prestaţii ale statului.
Trimiteți un comentariu