Întrebări drept internaţional public (XXIII)
01. Ce este ancheta internaţională?
Răspuns: este un element al negocierii, sau un instrument probator în procedurile jurisdicţionale. Nu este un mod de reglementare a diferendelor.
02. Definiţi arbitrajul.
Răspuns: Este un mod de a soluţiona un diferend, solicitând unui terţ să procedeze la tranşarea lui printr-o decizie obligatorie.
03. Care sunt sursele obligaţiei de a supune diferendul arbitrajului.
Răspuns: Obligaţia de a se supune arbitrajului poate rezulta din:
a) compromis (adică un act încheiat după naşterea litigiului şi în care părţile stabilesc obiectul diferendului, modul în care vor fi desemnaţi arbitrii, normele procedurale aplicabile şi stipulează angajamentul ferm de a executa sentinţa);
b) clauza compromisorie;
c) un tratat general de arbitraj, prin care părţile decid să supună unui arbitraj instituţionalizat diferendele care ar putea surveni într-o materie internaţională determinată.
04. Componenţa tribunalului arbitral.
Răspuns:
a) un arbitru unic;
sau
b) o comisie mixtă;
sau
c) un colegiu de arbitri.
05. Care este componenţa Curţii Internaţionale de Justiţie?
Răspuns: 15 judecători (cu mandate fixate la 9 ani, însă reeligibili).
06. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un judecător al CIJ?
Răspuns:
a) să se bucure de înaltă reputaţie morală;
b) să reunească condiţiile care l-ar face eligibil, în sistemul de drept intern pe care îl reprezintă, pentru cele mai înlte
c) să fie jurisconsult care posedă o competenţă recunoscută în materia dreptului internaţional.
07. Ce este judecătorul ad-hoc?
Răspuns: Este un judecător desemnat de către una dintre părţi, iar misiunea sa încetează la terminarea afacerii pentru judecarea căreia a fost desemnat.
08. Care sunt funcţiile Curţii Internaţionale de Justiţie?
Răspuns:
a) funcţia contencioasă;
b) funcţia consultativă.
09. Care este competenţa ratione personae a Curţii, în materie contencioasă? Dar competenta ratione materiae?
Răspuns: Competenţa ratione personae a Curţii se limitează la statele – părţi ale Statutului Curţii. Competenţa ratione materiae este limitată la litigiile juridice.
10. Ce este clauza facultativă de jurisdicţie obligatorie?
Răspuns: Această clauză stabileşte aprioric competenţa Curţii ca şi competenţă obligatorie.
11. Enunţaţi rezerva Connally (rezerva automatică, rezerva peremptorie, rezerva self-judging).
Răspuns: Această rezervă a fost formulată în raport cu clauza facultativă de jurisdicţie obligatorie, şi excludea din competenţa materială a Curţii “diferendele care privesc domenii care aparţin în mod esenţial competenţei naţionale a SUA, aşa cum este ea fixată de SUA”.
12. Enumeraţi fazele procedurii în faţa Curţii.
Răspuns:
a) o fază scrisă (realizată printr-un schimb de înscrisuri care expun tezele părţilor: memoriu, contra-memoriu, replică, duplică);
b) o fază orală (cuprinde expuneri orale ale agenţilor, în ordinea alfabetică a statelor, urmate de replici şi, eventual, de duplici).
13. În ce constă funcţia consultativă a CIJ?
Răspuns: Constă în competenţa atribuită Curţii prin articolul 96 din Cartă, de a emite, la cererea unor organe determinate ale ONU, opinii asupra unor chestiuni juridice.
14. Care sunt condiţiile care trebuie reunite pentru a stabili competenţa Curţii în materie consultativă?
Răspuns:
a) ratione personae – să existe o cerere a organelor care posedă locus standi (Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală a ONU);
b) ratione materiae – să existe chestiunea juridică asupra căreia să se pronunţe Curtea;
c) ratione materiae – chestiunea juridică să fie plasată în cadrul activităţii organului sau organizaţiei solicitante.
15. Care sunt trăsăturile avizului consultativ al CIJ?
Răspuns: Nu posedă forţă juridică obligatorie.
Răspuns: este un element al negocierii, sau un instrument probator în procedurile jurisdicţionale. Nu este un mod de reglementare a diferendelor.
02. Definiţi arbitrajul.
Răspuns: Este un mod de a soluţiona un diferend, solicitând unui terţ să procedeze la tranşarea lui printr-o decizie obligatorie.
03. Care sunt sursele obligaţiei de a supune diferendul arbitrajului.
Răspuns: Obligaţia de a se supune arbitrajului poate rezulta din:
a) compromis (adică un act încheiat după naşterea litigiului şi în care părţile stabilesc obiectul diferendului, modul în care vor fi desemnaţi arbitrii, normele procedurale aplicabile şi stipulează angajamentul ferm de a executa sentinţa);
b) clauza compromisorie;
c) un tratat general de arbitraj, prin care părţile decid să supună unui arbitraj instituţionalizat diferendele care ar putea surveni într-o materie internaţională determinată.
04. Componenţa tribunalului arbitral.
Răspuns:
a) un arbitru unic;
sau
b) o comisie mixtă;
sau
c) un colegiu de arbitri.
05. Care este componenţa Curţii Internaţionale de Justiţie?
Răspuns: 15 judecători (cu mandate fixate la 9 ani, însă reeligibili).
06. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un judecător al CIJ?
Răspuns:
a) să se bucure de înaltă reputaţie morală;
b) să reunească condiţiile care l-ar face eligibil, în sistemul de drept intern pe care îl reprezintă, pentru cele mai înlte
c) să fie jurisconsult care posedă o competenţă recunoscută în materia dreptului internaţional.
07. Ce este judecătorul ad-hoc?
Răspuns: Este un judecător desemnat de către una dintre părţi, iar misiunea sa încetează la terminarea afacerii pentru judecarea căreia a fost desemnat.
08. Care sunt funcţiile Curţii Internaţionale de Justiţie?
Răspuns:
a) funcţia contencioasă;
b) funcţia consultativă.
09. Care este competenţa ratione personae a Curţii, în materie contencioasă? Dar competenta ratione materiae?
Răspuns: Competenţa ratione personae a Curţii se limitează la statele – părţi ale Statutului Curţii. Competenţa ratione materiae este limitată la litigiile juridice.
10. Ce este clauza facultativă de jurisdicţie obligatorie?
Răspuns: Această clauză stabileşte aprioric competenţa Curţii ca şi competenţă obligatorie.
11. Enunţaţi rezerva Connally (rezerva automatică, rezerva peremptorie, rezerva self-judging).
Răspuns: Această rezervă a fost formulată în raport cu clauza facultativă de jurisdicţie obligatorie, şi excludea din competenţa materială a Curţii “diferendele care privesc domenii care aparţin în mod esenţial competenţei naţionale a SUA, aşa cum este ea fixată de SUA”.
12. Enumeraţi fazele procedurii în faţa Curţii.
Răspuns:
a) o fază scrisă (realizată printr-un schimb de înscrisuri care expun tezele părţilor: memoriu, contra-memoriu, replică, duplică);
b) o fază orală (cuprinde expuneri orale ale agenţilor, în ordinea alfabetică a statelor, urmate de replici şi, eventual, de duplici).
13. În ce constă funcţia consultativă a CIJ?
Răspuns: Constă în competenţa atribuită Curţii prin articolul 96 din Cartă, de a emite, la cererea unor organe determinate ale ONU, opinii asupra unor chestiuni juridice.
14. Care sunt condiţiile care trebuie reunite pentru a stabili competenţa Curţii în materie consultativă?
Răspuns:
a) ratione personae – să existe o cerere a organelor care posedă locus standi (Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală a ONU);
b) ratione materiae – să existe chestiunea juridică asupra căreia să se pronunţe Curtea;
c) ratione materiae – chestiunea juridică să fie plasată în cadrul activităţii organului sau organizaţiei solicitante.
15. Care sunt trăsăturile avizului consultativ al CIJ?
Răspuns: Nu posedă forţă juridică obligatorie.
Trimiteți un comentariu