Întrebări drept internaţional public (XXXI)
01. Care este situaţia cantitativă a cadrului normativ privind dreptul mediului?
Răspuns: Numărul tratatelor privind mediul este de ordinul sutelor, cadrul normativ fiind supradimensionat.
02. Care este criteriul de clasificare al statelor dezvoltate vs. state în curs de dezvoltare?
Răspuns: Produsul intern brut per capita.
03. Care sunt principiile Declaraţiei de la Rio?
Răspuns:
a) principiul dezvoltării durabile;
b) principiul responsabilităţii comune dar diferenţiate;
c) principiul “poluatorul plăteşte”;
d) principiul precauţiei.
04. În ce constă principiul dezvoltării durabile?
Răspuns: Presupune satisfacerea echitabilă a nevoilor care privesc dezvoltarea şi mediul generaţiilor prezente şi viitoare.
05. În ce constă principiul no harm?
Răspuns: Niciun stat nu are dreptul să folosească teritoriul său, sau să permită folosirea teritoriului său, într-o manieră care să producă prejudicii altui stat, persoanelor sau proprietăţilor aflate pe teritoriul altui stat.
06. În ce constă principiul precauţiei?
Răspuns: Conform acestuia, absenţa unor informaţii ştiinţifice necontestate sau prezenţa unor informaţii insuficient de concludente nu trebuie să constituie un motiv care să justifice inacţiunea statelor.
Cu alte cuvinte, principiul justifică o acţiune preventivă de protejare a mediului chiar şi atunci când nu a fost stabilită, prin teste care să conducă la probe indubitabile, o linie de cauzalitate între o anumită activitate umană şi efectele sale prejudiciabile pentru mediu.
07. Care este mecanismele instituite de Protocolul de la Kyoto?
Răspuns: Protocolul de la Kyoto din 10 decembrie 1997, adoptat în cadrul celei de-a treia conferinţe a statelor părţi la Convenţia cadru, a avut ca scop precizarea angajamentelor asumate în 1992. Protocolul a fost ratificat de 186 de state-părţi care reprezintă 63,9% din totalul mondial al emisiilor de gaze.
În primul rând, a instituit un mecanism disponibil pentru statele dezvoltate care pot să transfere şi să compere aşa-numitele “unităţi de reducere a emisiilor”.
În al doilea rând, a instituit un mecanism care promovează “dezvoltarea curată”, adresat statelor în curs de dezvoltare.
În al treilea rând, a fost instituit un mecanism de comerţ cu “drepturi de emisie”, care ajută statele care nu îşi pot îndeplini obligaţiile de reducere a emisiilor.
08. Ce sunt unităţile de reducere a emisiilor?
Răspuns: Unităţile de reducere a emisiilor rezultă din implementarea unor proiecte de reducere a emisiilor de gaze, în orice sector economic. Unităţile dobândite prin transfer sau cumpărare permit statului în cauză să-şi respecte ţintele de reducere a emisiilor la care s-a angajat. Statul care transferă sau vinde este beneficiarul proiectului care reduce emisiile într-un anumit sector.
09. În ce constă conflictul dintre tratatele multilaterale privind mediul şi Organizaţia Mondială a Comerţului?
Răspuns: Mai multe TMM conţin clauze care restricţionează comerţul cu state care nu au devenit părţi sau care violează normele de protecţie a mediului prevăzute în cuprinsul lor.
Însă aceste clauze sunt incompatibile cu obligaţia generală de non-discriminare cuprinsă în acordurile administrate de OMC.
Răspuns: Numărul tratatelor privind mediul este de ordinul sutelor, cadrul normativ fiind supradimensionat.
02. Care este criteriul de clasificare al statelor dezvoltate vs. state în curs de dezvoltare?
Răspuns: Produsul intern brut per capita.
03. Care sunt principiile Declaraţiei de la Rio?
Răspuns:
a) principiul dezvoltării durabile;
b) principiul responsabilităţii comune dar diferenţiate;
c) principiul “poluatorul plăteşte”;
d) principiul precauţiei.
04. În ce constă principiul dezvoltării durabile?
Răspuns: Presupune satisfacerea echitabilă a nevoilor care privesc dezvoltarea şi mediul generaţiilor prezente şi viitoare.
05. În ce constă principiul no harm?
Răspuns: Niciun stat nu are dreptul să folosească teritoriul său, sau să permită folosirea teritoriului său, într-o manieră care să producă prejudicii altui stat, persoanelor sau proprietăţilor aflate pe teritoriul altui stat.
06. În ce constă principiul precauţiei?
Răspuns: Conform acestuia, absenţa unor informaţii ştiinţifice necontestate sau prezenţa unor informaţii insuficient de concludente nu trebuie să constituie un motiv care să justifice inacţiunea statelor.
Cu alte cuvinte, principiul justifică o acţiune preventivă de protejare a mediului chiar şi atunci când nu a fost stabilită, prin teste care să conducă la probe indubitabile, o linie de cauzalitate între o anumită activitate umană şi efectele sale prejudiciabile pentru mediu.
07. Care este mecanismele instituite de Protocolul de la Kyoto?
Răspuns: Protocolul de la Kyoto din 10 decembrie 1997, adoptat în cadrul celei de-a treia conferinţe a statelor părţi la Convenţia cadru, a avut ca scop precizarea angajamentelor asumate în 1992. Protocolul a fost ratificat de 186 de state-părţi care reprezintă 63,9% din totalul mondial al emisiilor de gaze.
În primul rând, a instituit un mecanism disponibil pentru statele dezvoltate care pot să transfere şi să compere aşa-numitele “unităţi de reducere a emisiilor”.
În al doilea rând, a instituit un mecanism care promovează “dezvoltarea curată”, adresat statelor în curs de dezvoltare.
În al treilea rând, a fost instituit un mecanism de comerţ cu “drepturi de emisie”, care ajută statele care nu îşi pot îndeplini obligaţiile de reducere a emisiilor.
08. Ce sunt unităţile de reducere a emisiilor?
Răspuns: Unităţile de reducere a emisiilor rezultă din implementarea unor proiecte de reducere a emisiilor de gaze, în orice sector economic. Unităţile dobândite prin transfer sau cumpărare permit statului în cauză să-şi respecte ţintele de reducere a emisiilor la care s-a angajat. Statul care transferă sau vinde este beneficiarul proiectului care reduce emisiile într-un anumit sector.
09. În ce constă conflictul dintre tratatele multilaterale privind mediul şi Organizaţia Mondială a Comerţului?
Răspuns: Mai multe TMM conţin clauze care restricţionează comerţul cu state care nu au devenit părţi sau care violează normele de protecţie a mediului prevăzute în cuprinsul lor.
Însă aceste clauze sunt incompatibile cu obligaţia generală de non-discriminare cuprinsă în acordurile administrate de OMC.
Trimiteți un comentariu